Când să parchez în faţa casei mele

Pe undeva ar trebui să sesizezi şi nonludicul acestui text, dincolo de haina detaşată şi voit mizeră a bagajului narativ. E vorba de derizoriul în care am intrat şi ne complacem. Poate tocmai în legătură cu firescul natural din ultimul vers.
Sigur că e şi o demonstraţie facută pentru acei care pun etichete. Din acest punct de vedere e o izbândă, pentru că, vezi, aici n-au intrat, pentru că textul de faţă le contrazice nişte calificări pe care s-au grăbit să mi le pună. Tocmai, cum ziceai, pentru că ei nu sunt în stare să facă şi una şi alta.

Bineinteles ca poti scrie si la misto:-) Ai vrut sa dovedesti ca iti sta in putinta 'imitarea' neo-poetilor. Sunt convins ca ei nu vor raspunde provocarii: nu vor scrie un sonet. Nu se pricep:-)
Nu e totul sa asterni rinduri care noteaza impresii de moment, "trairi" - cel mai adesea lipsite de importanta atit pentru autor cit si pentru cititor. Singura lor calitate este ca ne ofera o pernita intre 'linistea' noastra si societatea 'care arde' (cum zicea nu stiu cine)... Dar cum fara 'trairi' nu putem spera ca vom fi bagati in seama, ne-o mai punem prin dos de biserica, sau admiram rime albastre crapind singeriu pe trotuare portocolii... Sau cam asa ceva:-)
Oricum, Adriane, eu zic sa faci ce stii cel mai bine sa faci - lasindu-i pe altii sa faca si ei ce pot. Bafta (si 4 pct)!

Aşadar am văzut împreună gluma serioasă, zâmbetul cu substrat. Şi dacă unei poete pusă adesea pe tăieturi în carnea vie a satirei, autoironiei şi parodiei nu i-a fost indiferent textul, e semn că trebuie să recidivez.

Textul asta a fost o surpriza (placuta:) pt mine, nu stiam ca poti scrie si asa;)
Gluma, gluma, dar treaba e serioasa:D
Mi se pare cel mai ludic text al tau, din cele citite de mine, nici pe departe toate:(
Cat priveste limbajul folosit si obiectiile aduse de unii antecomentatori, eu nu pot spune decat ca inteleg f bine de ce ai optat in cazul anumitor cuvinte pt varianta "non-akademika";) Pare mult mai natural asa, mai "convingatoare" atmosfera creata:) Poate intr-un singur loc licenta poetika e mai "dura": ametele,desi, pe mine, repet nu ma deranjeaza, ba chiar amuza:D
Daca-ar fi sa fac o sugestie, ar fi ceva de genul:
"Tensiunea-mi creste brusc.(de la cafele?!)"
In fine, cu sau fara "ametele", "obiceie" etc., textul si-a atins scopul, adika "glumita" e reusita:)


Las 8 pct,
Mirela

şi îmi cer scuze că am sărit şi n-am comentat insertul tău. Da, haina e de glumă. Era gata să numesc acest text, măcar în subtitlu, antisonet. Dar e un dar acolo, pe care l-a dezvoltat foarte frumos şi complet George Asztalos. Ştii, sub haină se ascund deseori şi alte cele.

Un prim pas spre înţegerea dintre noi ( dacă am fost vreodată certaţi !!!) am făcut, operând schimbarea cu " obiceie".
La restul lasă-mă să reflectez în timp.Am încă obiecţii, legate de " seriozitatea" non-superficială pe care alte intervenţii simt totuşi că o inculcă mersului fluent, degajat, al naraţiunii pe care textul o cuprinde. Asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu tine şi chiar îţi mulţumesc pentru bunele intenţii.

Pentru a induce ludicul in text, sa spunem acel ludic intentionat, prin devieri lexicale, se puteau folosi si cuvinte din interiorul versurilor, pentru a conferi credibilitate intentiei. Intentionalitate. Si chiar puse acele cuvinte cu italic sau, daca nu permite siteul, cu ghilimele. Insa devierea cuvintelor pe final, numai pentru a veni in acord cu rima, tradeaza un oarecare ludic ieftin, o oarecare superficialitate.

Mai mult de atat, rima steie-obicee este una fortata, s-ar fi putut pune devierea lexicala obiceie, sa fie o rima cu adevarat corecta.

Cred ca apelandu-se la forma corecta a limbii romane, nu se poate vorbi de incorsetare, din contra, de o stapanire exemplara a tehnicii.

Daca vrei sa faci cu adevarat un test, pui cele doua variante alaturate, le prezinti unor scriitori versati, unor critici, si imi comunici si mie raspunsul. Dar fara sa incerci sa ii influentezi. Pun ramasag ca voi castiga!

Cu ludic si deosebit respect,

ionut

Mai degrabă o cheie franceză. Să presupunem că aia era la îndemână.

"Din portbagaj apuc nervos o cheie." - aţi scos ranga, adică, din portbagaj? levierul?

Pot să reflectez şi s-ar putea să găsesc temeiurile (nu temeiele, ha,ha !) modificărilor pe care le întrevezi. Pot spune acum doar că în mod deliberat mi-am permis devieri lingvistico-lexicale , pentru că situaţia în sine, personajele ce o compun, gestica şi supralicitarea comicului urban sunt deviante şi cred că merită o tratare liberă pe măsură, pe care să o perceapă ca atare cititorul. Deocamdată simt că, spre exemplu, ciudatele " steie" şi " obicee" sunt mai libere decât uşor încorsetatele şi prea academicele "temeiuri" şi " obiceiuri". Mulţumesc de intenţie.

Ai sesizat încercarea de a veni cu sonetul mai spre zilele noastre, cu trăirile şi deziluziile de lângă noi.

ar fi imposibil să-i găseşti pe toţi aliniaţi pe aceeaşi lungime de undă.

Punct ochit, punct lovit când le-ai văzut pe amândouă, supralicitarea şi neputinţa. Înseamnă că sunt.

nu stiu daca ai publicat acest text sau nu, mea culpa

te rog sa revezi ametele, pluralul e ameteli

uite un vers la plezneala - simt ca se-nvart in mine toate cele

si recomand sa renunti la forma veche a verbului a sta, esti un poet modern, se merita sa recurgi la un limbaj la fel de modern

pluralul la obicei e obiceiuri

recomand
- Şi chiar la mine si-au găsit temeiuri,
Să nu-mi pot pune roata lângă scări ?
- Câte bordeie-atâtea obiceiuri.

si mai jos faci o rima cu uleiuri sau cleiuri, ca sa fie in legatura cu acel portbagaj

poti folosi versurile mele fara nicio pretentie

sanatate

asztalos ca s-o misca el pentru tine, da nu se misca pentru mine, si cum tu ai dat stea iar eu nu, nu vad ce mai trebe zis. fiecare cu gustul lui. poet non-poet, nu mi-o placut decat asa, la nivel de gluma, cum zice musiu trocea

Dumitre că "eppur si muove" textul de faţă...chiar pentru un non-poet ca tine...mai ai o încercare: oare chiar să nu fie de stea?
ash! io spun că e şi cine n-are argumente contrare să-şi ţină părerile pentru sine monsher. rezon?

autorul a facut o gluma cu textul asta. se vede de altfel dupa rima.

At

poem fara prejudecati,sincer ,proaspat,inspirat încercând sa inoveze în domeniul poeziei fixe si mai ales înduiosator de omenesc

pe mine nu m-a miscat cien site ce, in niciun caz de stea, sunt poezii mai bune pe aci

noi dezgropăm securea răzbelului şi sturzii se ţin de giugiuleli de te cruceşti...:) ce obicee domnule nu le-ar fi ruşine...trebuia să fi scos puşca direct să fi umplut trotuarul de cioburi şi pene...:)
m-am distrat copios la poema asta. surprinde cotidianul derizoriu şi absurdul "bonom" al neputinţelor noastre de a nu înnebuni de bine...felicitări şi punctaj maxim. aşa să tot citim pe roliteratura!